Primii monahi de pe Muntele Athos şi interdicţia femeilor de a păşi în acest Munte

posted in: Uncategorized | 0

Nu se cunoaşte cu certitudine când au venit primii monahi pe Muntele Athos. Se presupune că aceştia ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan, cel care a însoţit-o pe Maica Domnului în călătoria spre Cipru.

Viaţa călugărească de aici a luat fiinţă mai întâi sub formă de sihăstrii şi schituri, pe vremea împăratului Teodosie, adică prin anul 395, existând deja câteva mănăstiri care au fost pustiite de barbarii năvălitori. După 400 de ani, pe la sfârşitul secolului al VIII-lea, venind de la Roma din porunca Maicii Domnului, Petru Athonitul a găsit Muntele pustiu.

Nefiind urmă de om, sfântul a fost nevoit să îşi caute adăpost într-o peşteră întunecoasă, plină de tărâtoare otrăvitoare, pe care le-a alungat numai prin puterea rugăciunii. La început, hrana sa a fost constituită din ierburi care creşteau în preajma peşterii, iar mai apoi s-a învrednicit de hrană cerească pe care îngerul i-o aducea, o dată la patruzeci de zile.

În a doua jumătate a secolului IX, în anul 867, un pustnic cunoscut sub numele de Ioan Colibaşul, vestit prin sfinţenia vieţii sale, vine şi se aşează la Athos. Sfinţenia sa a atras precum un magnet, aşa că, în scurt timp de la sosirea lui, a fost urmat de alţi monahi, iar înălţimile muntelui au devenit populate cu sihaştrii şi monahi, râvnitori după viaţa cea îngerească.

Întâmplându-se acestea, sfântul sihastru Ioan Colibaşul s-a adresat împăratului bizantin Vasile Macedon, rugându-l să îi dăruiască lui şi urmaşilor săi acest munte, rugăciune care i-a fost ascultată. De atunci, muntele nu a mai fost doar o simplă denumire, ci s-a numit Sfântul Munte.

Pe lângă sihaştrii, au venit şi călugări care trăiau într-o comunitate, motiv pentru care au început să zidească mănăstiri.  Dar nu numai, căci la Sfântul Munte s-au retras şi împăraţi, prinţi şi boieri care, convinşi de nimicnicia acestei vieţi, se retrag  din lumea desfătărilor, ducând cu ei averi şi odoare scumpe.

Un aspect care merită menţionat şi carea stârnit adesea controverse, este interdicţia femeilor de a păşi în acest Sfânt Munte.

Intrarea femeilor pe Sf. Munte este interzisă de peste o mie de ani. O veche tradiţie spune că Plagudia, soţia împăratului Teodosie, despre care s-a amintit în rândurile de mai sus, trecând cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a abătut şi pe la muntele Athos cu dorinţa de a vedea mănăstirea Vatoped, zidită de către soţul ei.

Primită în port de către monahi, a mers până în tinda Bisericii, unde a auzit o voce poruncitoare: ,,Opreşte-te şi întoarce-te înapoi căci eu sunt împărăteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit să tulburi liniştea supuşilor mei? Să ştiţi că de azi înainte, nici o femeie nu va mai călca pământul sfânt al acestui munte.”

 

https://comenzi.icoana.net/ro/home/117-icoana-maicii-domnului-pantanassa.html

Leave a Reply